ORDONANŢA GUVERNULUI nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1 – În sensul prezentei ordonanţe, adulţii sunt persoanele care au vârsta la care pot stabili raporturi de muncă şi pot participa la programe de formare profesională, în condiţiile legii.
Art. 2 – (1) Adulţii au drepturi egale de acces la formare profesională, fără discriminări pe criterii de vârstă, sex, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă.
(2) Societăţile comerciale, companiile şi societăţile naţionale, regiile autonome şi alte unităţi aflate sub autoritatea administraţiei publice centrale sau locale, unităţile şi instituţiile finanţate din fonduri bugetare şi extrabugetare, denumite în continuare angajatori, vor lua toate măsurile să asigure condiţii salariaţilor pentru a avea acces la formare profesională. Drepturile şi obligaţiile ce revin angajatorilor şi salariaţilor în perioada în care salariaţii participă la programele de formare profesională vor fi prevăzute în contractul colectiv sau, după caz, în contractul individual de muncă.
(3) Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă pot participa, în condiţiile legii, la programele de formare profesională organizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă sau de alţi furnizori de formare profesională autorizaţi, în condiţiile legii.
Art. 3 – Formarea profesională a adulţilor are ca principale obiective:
a) facilitarea integrării sociale a indivizilor în concordanţă cu aspiraţiile lor profesionale şi cu necesităţile pieţei muncii;
b) pregătirea resurselor umane capabile să contribuie la creşterea competitivităţii forţei de muncă; c) actua
lizarea cunoştinţelor şi perfecţionarea pregătirii profesionale în ocupaţia de bază, precum şi în ocupaţii înrudite;
d) schimbarea calificării, determinată de restructurarea economică, de mobilitatea socială sau de modificări ale capacităţii de muncă;
e) însuşirea unor cunoştinţe avansate, metode şi procedee moderne necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.
Art. 4 – (1) Formarea profesională a adulţilor cuprinde formarea profesională iniţială şi formarea profesională continuă organizate prin alte forme decât cele specifice sistemului naţional de învăţământ.
(2) Formarea profesională iniţială a adulţilor asigură pregătirea necesară pentru dobândirea competenţelor profesionale minime necesare pentru obţinerea unui loc de muncă.
(3) Formarea profesională continuă este ulterioară formării iniţiale şi asigură adulţilor fie dezvoltarea competenţelor profesionale deja dobândite, fie dobândirea de noi competenţe.
Art. 5 – (1) În sensul prezentei ordonanţe, competenţa profesională reprezintă capacitatea de a realiza activităţile cerute la locul de muncă la nivelul calitativ specificat în standardul ocupaţional.
(2) Competenţele profesionale se dobândesc pe cale formală, non-formală sau informală care, în sensul prevederilor prezentei ordonanţe, se definesc astfel:
*) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 375/2002 pentru aprobarea Ordonanţei nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 21 iunie 2002, dându-se textelor o nouă numerotare
Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 2 septembrie 2000, şi a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 375/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 21 iunie 2002, şi rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 4 iulie 2002.
a) prin calea formală se înţelege parcurgerea unui program organizat de un furnizor de formare profesională; b) prin calea non-form
ală se înţelege practicarea unor activităţi specifice direct la locul de muncă sau autoinstruirea;
c) prin calea informală se înţelege modalităţile de formare profesională neinstituţionalizate, nestructurate şi neintenţionate – contact nesistematic cu diferite surse ale câmpului socio-educaţional, familie, societate sau mediu profesional.
(3) Formarea profesională a adulţilor se organizează pentru iniţiere, calificare, perfecţionare, specializare, recalificare definite astfel:
a) iniţierea reprezintă dobândirea unor cunoştinţe, priceperi şi deprinderi minime necesare pentru desfăşurarea unei activităţi;
b) calificarea reprezintă ansamblul de competenţe profesionale care permit unei persoane să desfăşoare activităţi specifice unei ocupaţii sau profesii;
c) perfecţionarea constă în dezvoltarea competenţelor profesionale în cadrul aceleiaşi calificări;
d) specializarea este o formă specifică de formare profesională care urmăreşte obţinerea de cunoştinţe şi deprinderi într-o arie restrânsă din sfera de cuprindere a unei ocupaţii;
e) recalificarea constă în obţinerea competenţelor specifice unei alte ocupaţii sau profesii, diferită de cele dobândite anterior.
Art. 6 – (1) Formarea profesională a adulţilor se poate realiza, în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă, de către persoane juridice de drept public sau privat, iar în cazul uceniciei, şi de către persoane fizice, denumite în continuare furnizori de formare profesională.
(2) Furnizorii de formare profesională prevăzuţi la alin. (1) pot presta servicii de formare profesională, cu respectarea standardelor de pregătire profesională, în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă.
(3) Furnizori de formare profesională pot fi şi centrele de formare profesională, cu sau fără personalitate juridică, înfiinţate, potrivit legii, de persoane juridice de drept public sau privat.
Art. 7 – (1) Formarea profesională a adulţilor se organizează în mod distinct pe niveluri de pregătire, profesii, ocupaţii, meserii şi specialităţi, ţinându-se seama de nevoile angajatorilor, de competenţele de bază ale adulţilor, de cerinţele posturilor pe care aceştia le ocupă şi de posibilităţile lor de promovare sau de încadrare în muncă, precum şi de cerinţele de pe piaţa muncii şi aspiraţiile adulţilor. În cadrul formării profesionale a adulţilor funcţionează sistemul de credite transferabile. Pe baza cumulării acestora se poate atesta dobândirea de competenţe profesionale noi.
(2) Formele de realizare a formării profesionale a adulţilor sunt:
a) cursuri organizate de furnizorii de formare profesională;
b) cursuri organizate de angajatori în cadrul unităţilor proprii;
c) stagii de practică şi specializare în unităţi din ţară sau din străinătate;
d) alte forme de pregătire profesională prevăzute de lege.
CAPITOLUL II
Organizarea formării profesionale a adulţilor
Art. 8 – (1) Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la propunerea Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor, în baza planurilor naţionale de dezvoltare şi de acţiune a programelor de guvernare şi a strategiilor sectoriale, elaborează politici şi strategii naţionale privind dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formarea profesională a adulţilor, pe care le supun spre aprobare Guvernului.
(2) Strategiile sectoriale şi teritoriale privind formarea profesională a adulţilor se elaborează de ministere, agenţii naţionale şi alte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate, după caz, cu consultarea autorităţilor administraţiei publice locale.
(3) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă îndeplineşte următoarele atribuţii
2
în domeniul formării forţei de muncă: a) coordonează la nivel naţional activitatea
de formare profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, potrivit legii, pune în aplicare politicile şi strategiile privind calificarea şi recalificarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;
b) organizează programe de formare profesională pentru aceste categorii de adulţi prin centre proprii, prin centre private sau prin furnizori de formare profesională autorizaţi;
c) atribuie programe de formare profesională prin încredinţare directă, prin selecţie de oferte sau prin licitaţie, în condiţiile legii.
Art. 9 – Pentru realizarea formării profesionale a propriilor salariaţi angajatorii vor consulta organizaţiile sindicale sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor în vederea elaborării planurilor de formare profesională în concordanţă cu programele de dezvoltare şi cu strategiile sectoriale şi teritoriale.
Art. 10 – Formarea profesională a adulţilor se realizează prin programe de formare profesională ce cuprind totalitatea activităţilor de pregătire teoretică şi/sau practică în vederea realizării obiectivelor de formare de competenţe pentru un anumit domeniu.
Art. 11 – (1) Programele de formare profesională se organizează de furnizorii de formare profesională pentru ocupaţii, meserii, specialităţi şi profesii, denumite în continuare ocupaţii, cuprinse în Clasificarea ocupaţiilor din România – C.O.R., precum şi pentru competenţe profesionale comune mai multor ocupaţii.
(2) Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu consultarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, a Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor, a Consiliului pentru Standarde Ocupaţionale şi Atestare, a ministerelor, a agenţiilor naţionale, a celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate, precum şi a organizaţiilor profesionale, vor elabora Registrul naţional al calificărilor profesionale din România, care va fi aprobat şi actualizat prin hotărâre a Guvernului. Art. 12 – (1)
Programele de formare profesională asigură dobândirea unor competenţe profesionale în conformitate cu standardele ocupaţionale recunoscute la nivel naţional, aprobate în condiţiile reglementărilor legale în vigoare.
(2) Standardul ocupaţional este documentul care precizează unităţile de competenţă şi nivelul calitativ asociat rezultatelor activităţilor cuprinse într-o ocupaţie.
Art. 13 – Furnizorii de formare profesională care solicită organizarea de programe de formare profesională în ocupaţii pentru care nu există standarde ocupaţionale pot elabora proiecte de standarde ocupaţionale care vor fi supuse spre aprobare în condiţiile reglementărilor legale în vigoare.
Art. 14 – (1) Programele de formare profesională cuprind, în principal, următoarele elemente: a) obiectivele
programului de formare profesională exprimate în competenţele profesionale ce urmează să fie dobândite de fiecare persoană care urmează programul;
b) durata de pregătire pentru realizarea obiectivelor propuse;
c) numărul minim şi maxim de participanţi pentru un ciclu sau o serie de pregătire;
d) calificarea persoanelor cu atribuţii de instruire teoretică şi practică, denumite în continuare formatori;
e) programa de pregătire; f) mijloacele şi metodele
prin care se asigură transmiterea şi asimilarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor practice necesare ocupaţiei respective;
g) dotările, echipamentele şi materialele necesare formării;
h) procedura de evaluare în conformitate cu obiectivele specifice programului de formare profesională.
(2) Programa de pregătire poate fi structurată pe module cuantificate în credite transferabile.
(3) Furnizorii de formare profesională care organizează programe şi pentru persoane cu nevoi speciale vor adapta programele în mod corespunzător în vederea asigurării accesului egal şi nediscriminatoriu al acestor categorii de persoane la formarea profesională.
(4) În vederea utilizării superioare a resurselor umane şi materiale furnizorii de formare
3
profesională se pot asocia, în condiţiile legii, cu unităţi sau instituţii de învăţământ acreditate, care desfăşoară activităţi de formare profesională.
Art. 15 – Participanţii la programele de formare profesională nu pot fi obligaţi să participe la alte activităţi decât cele prevăzute în programa de pregătire.
Art. 16 – (1) Furnizorii de formare profesională care organizează programe finalizate cu certificate de calificare recunoscute la nivel naţional încheie contracte de formare profesională cu participanţii la aceste programe.
(2) Modelul contractului de formare profesională, prevăzut la alin. (1), se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe, prevăzute la art. 47.
(3) Furnizorii de formare profesională vor înregistra contractele de formare profesională la direcţiile generale judeţene de muncă şi solidaritate socială sau a municipiului Bucureşti, după caz. Art. 17 – (1
) Formarea profesională se poate realiza şi prin ucenicie la locul de muncă, prin care absolvenţii de gimnaziu, cu sau fără certificat de capacitate, pot obţine o calificare profesională.
(2) Condiţiile în care se desfăşoară formarea profesională prin ucenicie la locul de muncă, drepturile şi obligaţiile ucenicului şi ale furnizorului de formare profesională se reglementează prin normele metodologice elaborate pentru aplicarea prezentei ordonanţe.
CAPITOLUL III
Autorizarea furnizorilor de formare profesională
Art. 18 – (1) Furnizorii de formare profesională pot organiza programe de formare profesională, finalizate prin certificate de calificare sau de absolvire cu recunoaştere naţională, numai dacă au prevăzut în statut sau, după caz, în autorizaţia pentru desfăşurarea unor activităţi independente, activităţi de formare profesională şi sunt autorizaţi în condiţiile legii. (2) Programele
postuniversitare de educaţie permanentă, furnizate de instituţiile de învăţământ superior acreditate, precum şi alte programe de formare profesională a adulţilor de nivel universitar, organizate în învăţământul superior, se supun numai mecanismelor specifice de autorizare şi acreditare academică.
(3) Angajatorii pot organiza programe de formare profesională pentru salariaţii proprii, în baza cărora eliberează certificate de absolvire recunoscute numai în cadrul unităţilor respective.
(4) Certificatele prevăzute la alin. (3) au recunoaştere naţională numai dacă angajatorii sunt autorizaţi ca furnizori de formare profesională.
Art. 19 – (1) Activitatea de autorizare a furnizorilor de formare profesională va fi coordonată de Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor.
(2) În vederea autorizării furnizorilor de formare profesională Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor poate înfiinţa comisii de autorizare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare comisii de autorizare.
Art. 20 – (1) Comisiile de autorizare sunt constituite din 5 membri, dintre care un preşedinte şi 4 experţi sau specialişti din domeniul ocupaţiilor pentru care se face autorizarea.
(2) Membri în comisiile de autorizare sunt:
a) directorul direcţiei generale judeţene de muncă şi solidaritate socială, respectiv a municipiului Bucureşti, care are calitatea de preşedinte;
b) un expert sau specialist al inspectoratului şcolar judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti; c) un expe
rt sau specialist al agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
d) un expert sau specialist, reprezentant al asociaţiilor patronale reprezentative la nivel judeţean, propus prin consens;
e) un expert sau specialist al organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel judeţean, propus prin consens.
4
(3) În exercitarea atribuţiilor ce le revin comisiile de autorizare pot folosi şi alţi experţi sau specialişti pe domenii ocupaţionale. Pentru activitatea desfăşurată membrii comisiilor de autorizare şi specialiştii sunt indemnizaţi pe baza unor tarife stabilite de Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor.
(4) Cheltuielile necesare pentru plata indemnizaţiilor membrilor comisiilor de autorizare, precum şi ale specialiştilor pe domenii ocupaţionale, folosiţi de aceste comisii, se efectuează din venituri extrabugetare ale Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor, conform art. 26. (5) Sediile comisiilor
de autorizare se află la direcţiile generale judeţene de muncă şi solidaritate socială, respectiv a municipiului Bucureşti.
(6) Pentru exercitarea atribuţiilor ce le revin comisiile de autorizare sunt ajutate de secretariate tehnice care au sediul la direcţiile generale judeţene de muncă şi solidaritate socială sau la Direcţia generală de muncă şi solidaritate socială a municipiului Bucureşti. Secretariatele tehnice sunt formate din două persoane desemnate de directorul direcţiei generale judeţene de muncă şi solidaritate socială din personalul propriu. În municipiul Bucureşti secretariatul tehnic este format din două persoane desemnate de directorul general al Direcţiei generale de muncă şi solidaritate socială a municipiului Bucureşti din personalul propriu.
Art. 21 – (1) Comisiile de autorizare au următoarele atribuţii:
a) autorizează furnizorii de formare profesională;
b) oferă consultanţă şi informaţii furnizorilor de formare profesională;
c) monitorizează activitatea furnizorilor de formare profesională şi organizarea examenelor de absolvire şi, după caz, retrag autorizaţia acestora;
d) coordonează organizarea examenelor de absolvire la terminarea cursurilor de iniţiere, calificare, recalificare, perfecţionare profesională şi alte forme specifice.
(2) Secretariatele tehnice au următoarele atribuţii:
a) primesc dosarele furnizorilor de formare, verifică conţinutul şi organizează evidenţa acestora; b) înainte
ază preşedintelui comisiei de autorizare dosarul furnizorului de formare profesională;
c) înregistrează tabelele nominale cu participanţii la programele de formare profesională, care au încheiat contracte cu furnizorii.
Art. 22 – (1) Autorizarea furnizorilor de formare profesională se face pe baza criteriilor de evaluare, pentru o perioadă de 4 ani.
(2) Autorizarea se acordă pentru fiecare dintre ocupaţiile pentru care furnizorii de formare profesională organizează programe de formare profesională.
(3) Filialele furnizorilor de formare profesională şi centrele de formare profesională, fără personalitate juridică, sunt considerate unităţi distincte şi se supun separat procedurii de autorizare. (4) Autorizarea
se certifică printr-un document ale cărui formă, conţinut şi regim de eliberare se stabilesc prin ordin comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului educaţiei şi cercetării.
Art. 23 – (1) Criteriile de evaluare a furnizorilor de formare profesională au în vedere următoarele elemente:
a) programul de formare profesională;
b) experienţa furnizorilor de formare profesională şi rezultatele activităţii lor anterioare obţinerii autorizării sau în alte programe de formare profesională pe care le-au realizat, dacă este cazul;
c) resursele necesare desfăşurării programelor de formare profesională.
(2) Pentru a fi autorizaţi furnizorii de formare profesională trebuie să facă dovada că realizează programele de formare profesională cu formatori care au profiluri sau specialitatea corespunzătoare programei de pregătire. Începând cu 1 ianuarie 2010, pentru a fi autorizaţi furnizorii de formare profesională trebuie să facă dovada că realizează programele de formare profesională cu formatori care au pregătirea pedagogică specifică formării profesionale a adulţilor şi pregătirea de specialitate corespunzătoare programei de
5
pregătire. Art. 24 –
(1) Autorizarea poate fi retrasă de comisia de autorizare dacă se constată nerespectarea condiţiilor de autorizare şi a programelor pentru care furnizorul de formare profesională a fost autorizat sau dacă, în mod repetat, rezultatele la examenele de absolvire sunt nesatisfăcătoare. (2) Furnizorul de formare
profesională căruia i s-a retras autorizarea poate să solicite o nouă autorizare numai după un an de la data comunicării retragerii.
(3) Furnizorul de formare profesională căruia i s-a retras de două ori autorizarea pentru aceeaşi ocupaţie pierde dreptul de a mai organiza programe de formare profesională pentru aceasta. Art. 25 –
Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor are următoarele atribuţii în activitatea de autorizare a furnizorilor de formare profesională:
a) îndrumă metodologic, coordonează şi controlează activitatea comisiilor de autorizare şi a secretariatelor tehnice ale acestora;
b) aprobă programele-cadru de formare profesională, definită conform art. 4, în baza cărora furnizorii de formare profesională elaborează programele de formare profesională prevăzute la art. 10; c) în colab
orare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează criterii şi proceduri de evaluare a furnizorilor de formare profesională în vederea autorizării sau retragerii autorizaţiei, precum şi metodologia certificării formării profesionale a adulţilor;
d) rezolvă contestaţiile depuse de furnizorii de formare profesională în legătură cu activitatea comisiilor de autorizare;
e) monitorizează furnizorii de formare profesională.
Art. 26 – (1) Pentru acoperirea cheltuielilor de autorizare furnizorii de formare profesională vor plăti taxe de autorizare, care se gestionează în regim extrabugetar de Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor. (2) Nivelul taxelor de autorizare este
de 3 salarii medii pe economie.
(3) Sumele încasate din taxele de autorizare necheltuite până la sfârşitul anului se reportează în anul următor pentru a fi utilizate cu aceeaşi destinaţie.
(4) Din taxele de autorizare plătite de furnizorii de formare profesională se vor suporta cheltuielile pentru funcţionarea comisiilor de autorizare, cheltuielile cu salarizarea secretariatelor tehnice, cheltuielile materiale pentru servicii şi cheltuielile de capital.
Art. 27 – Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor întocmeşte Registrul naţional al furnizorilor de formare profesională a adulţilor, care cuprinde toţi furnizorii de formare profesională autorizaţi.
CAPITOLUL IV
Evaluarea şi certificarea formării profesionale a adulţilor
Art. 28 – Participanţii la programele de formare profesională şi persoanele care se califică prin ucenicie la locul de muncă susţin examene de absolvire la terminarea stagiilor de pregătire teoretică sau practică.
Art. 29 – (1) Examenul de absolvire reprezintă un set de probe teoretice şi/sau practice prin care se constată dobândirea competenţelor specifice programului de formare profesională.
(2) Examenul de absolvire se susţine în faţa unei comisii constituite din 2/3 specialişti din afara furnizorilor de formare profesională şi 1/3 reprezentanţi ai furnizorilor de formare profesională care au organizat programul de formare profesională.
(3) La examen pot asista şi reprezentanţi ai beneficiarilor programelor de formare profesională.
Art. 30 – Metodologia certificării formării profesionale a adulţilor, elaborată de Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor, se aprobă prin ordin comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului educaţiei şi cercetării şi se publică în Monitorul
6
Oficial al României, Partea I.
Art. 31 – (1) În funcţie de tipul programului şi de formele de realizare a formării profesionale, furnizorul de formare profesională autorizat poate elibera următoarele tipuri de certificate:
a) pentru cursuri de calificare sau recalificare şi pentru ucenicie la locul de muncă, certificat de calificare profesională;
b) pentru cursuri şi stagii de iniţiere, precum şi pentru cursuri şi stagii de perfecţionare sau de specializare, certificat de absolvire.
(2) În cazul programelor de formare profesională structurate pe module, la terminarea fiecărui modul, după susţinerea testului de evaluare, se eliberează certificat de absolvire cu menţionarea competenţelor profesionale dobândite, cuantificate în credite transferabile.
(3) Certificatele de calificare profesională şi de absolvire sunt tipărite de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, poartă antetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi al Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi au regimul actelor de studii.
(4) Formularele certificatelor de calificare profesională şi, respectiv, de absolvire se pun la dispoziţie furnizorilor de formare profesională, contra cost, de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale prin direcţiile generale judeţene de muncă şi solidaritate socială şi, respectiv, a municipiului Bucureşti.
(5) Certificatele de calificare profesională sau de absolvire se eliberează însoţite de o anexă în care se precizează competenţele profesionale dobândite.
Art. 32 – La cererea persoanei care doreşte să fie evaluată în vederea obţinerii unui certificat cu recunoaştere naţională, competenţele profesionale dobândite pe cale formală sau informală, finalizate cu certificate care nu au recunoaştere naţională în condiţiile prezentei ordonanţe, precum şi competenţele profesionale dobândite pe cale non-formală pot fi evaluate de centrele de evaluare autorizate. Procedura de evaluare şi certificare va fi reglementată prin ordin comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului educaţiei şi cercetării.
CAPITOLUL V
Finanţarea formării profesionale a adulţilor
Art. 33 – Formarea şi evaluarea rezultatelor formării profesionale a adulţilor se finanţează din următoarele surse: a) fonduri proprii ale a
ngajatorilor;
b) bugetul asigurărilor pentru şomaj;
c) sponsorizări, donaţii, surse externe atrase; d) taxe de la persoanele participante la progra
mele de formare profesională.
Art. 34 – Societăţile comerciale, companiile şi societăţile naţionale, unităţile cooperatiste, regiile autonome şi alte instituţii pot efectua cheltuieli pentru formarea profesională a salariaţilor, cheltuieli care se deduc, după caz, din impozitul pe profit sau din impozitul pe venit. Art. 35
– Instituţiile finanţate din fonduri extrabugetare pot efectua cheltuieli pentru formarea profesională a salariaţilor din aceste venituri.
Art. 36 – Instituţiile finanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale pot finanţa cheltuielile cu formarea profesională a salariaţilor din surse bugetare sau extrabugetare, potrivit bugetelor proprii aprobate.
Art. 37 – (1) Pe perioada în care participă la programe de formare profesională finanţate de angajatori salariaţii primesc drepturile salariale stabilite potrivit contractului individual de muncă pentru program normal de lucru. (2) Angajatorii suportă cheltuielile de
deplasare pentru participarea la programele de formare profesională, dacă aceste programe se desfăşoară în altă localitate decât cea în care salariatul îşi are locul de muncă.
Art. 38 – Salariaţii care, la cererea angajatorului, participă la programe de formare profesională pe o perioadă de cel puţin 3 luni încheie cu acesta acte adiţionale la contractele
7 8
individuale de muncă, prin care sunt stabilite drepturile şi obligaţiile după absolvire.
Art. 39 – Programele de formare profesională organizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă se finanţează din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii.
Art. 40 – (1) Finanţarea formării profesionale se poate realiza şi din sponsorizări, donaţii sau din surse externe.
(2) Condiţiile şi formele în care se acordă furnizorilor de formare profesională sprijin financiar din surse externe vor corespunde legislaţiei în vigoare sau prevederilor acordurilor internaţionale de cooperare la care România este parte.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 41 – (1) Programele de formare profesională care au început înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe vor continua, până la finalizare, în condiţiile stabilite prin actele normative aflate în vigoare la data începerii acestor programe.
(2) Furnizorii de formare profesională care au în derulare programe mai pot funcţiona în această calitate cel mult 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe. După această dată aceştia pot funcţiona numai dacă sunt autorizaţi.
Art. 42 – (1) Furnizorii de formare profesională care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe au în derulare programe de formare profesională în vederea dobândirii unor competenţe pentru care nu există standarde ocupaţionale, după finalizarea acestor programe, îşi pot continua activitatea numai în condiţiile prezentei ordonanţe.
(2) În cazuri speciale se pot organiza programe de formare profesională pentru dobândirea de competenţe pentru care nu există standarde ocupaţionale, numai cu aprobarea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării
Art. 43 – Furnizorii de formare profesională autorizaţi sunt scutiţi de plata T.V.A. pentru operaţiunile de formare profesională.
Art. 44 – Furnizorii de formare profesională vor pune la dispoziţie direcţiilor teritoriale de statistică datele solicitate de acestea, referitoare la activităţile de formare profesională a adulţilor. Art. 45
– (1) Institutul Naţional de Statistică va include în programul său de activitate cercetarea statistică periodică a formării profesionale a adulţilor.
(2) Metodologia de realizare a cercetării statistice aferente formării profesionale a adulţilor, precizarea indicatorilor urmăriţi şi a modului de calcul al acestora, precum şi periodicitatea acestei cercetări vor fi stabilite de Institutul Naţional de Statistică în colaborare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor.
Art. 46 – Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, exercită controlul asupra modului în care este organizată şi se desfăşoară formarea profesională a adulţilor.
Art. 47 – Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării împreună cu Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor vor elabora şi vor supune spre aprobare Guvernului norme metodologice pentru aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe, în termen de 90 de zile de la data publicării legii de aprobare a acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 48 – Prezenta ordonanţă intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2001, cu excepţia prevederilor art. 23 alin. (2) care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2003.