Hotărâre nr. 600 din 13/06/2007 privind protecţia tinerilor la locul de muncă

Hotărâre nr. 600 din 13/06/2007 privind protecţia tinerilor la locul de muncă

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 473 din 13/07/2007
Intrare in vigoare:13/07/2007

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006,
Guvernul României adopta prezenta hotarâre.

Art. 1. – Prevederile prezentei hotărâri au drept scop asigurarea protecţiei tinerilor împotriva exploatării economice, oricărei munci susceptibile să dăuneze securităţii, sănătăţii sau dezvoltării lor fizice, psihologice, morale ori sociale sau să pericliteze educaţia acestora.

Art. 2. – Prevederile prezentei hotărâri se aplică oricărei persoane în vârstă de până la 18 ani care are încheiat un contract individual de muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 3. – În sensul prezentei hotărâri, termenii şi noţiunile folosite au următoarea semnificaţie:

a) tânăr – orice persoană în vârstă de cel puţin 15 ani şi de cel mult 18 ani;

b) copil – orice persoană care nu a atins vârsta de 15 ani sau orice tânăr în vârstă de cel puţin 15 ani şi de cel mult 18 ani care face încă obiectul şcolarizării obligatorii pe bază de program integral, stabilit de lege;

c) muncă uşoară – toate activităţile care, prin natura proprie sarcinilor pe care le presupun şi a condiţiilor specifice în care acestea sunt efectuate, nu pot prejudicia securitatea, sănătatea sau dezvoltarea copilului şi tânărului şi nu sunt de natură să prejudicieze frecvenţa şcolară, participarea la programe de orientare ori de formare profesională, aprobate de conducerea unităţii de învăţământ, sau capacitatea acestora de a beneficia de instruirea primită;

d) timp de lucru – orice perioadă în care tânărul prestează munca, se află la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale legislaţiei în vigoare;

e) perioadă de repaus – orice perioadă care nu este timp de lucru.

Art. 4. – Angajatorul este obligat să asigure tinerilor condiţii de muncă adaptate vârstei lor.

Art. 5. – (1) Încadrarea în muncă a copiilor este interzisă.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), copiii în vârstă de cel puţin 16 ani, care fac obiectul şcolarizării obligatorii, pe bază de program integral, pot încheia, în condiţiile legii, un contract individual de muncă în calitate de salariat pentru desfăşurarea de munci uşoare.

(3) Copilul care face obiectul şcolarizării obligatorii pe bază de program integral poate încheia un contract individual de muncă şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru desfăşurarea de activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională.

Art. 6. – (1) Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi protejarea sănătăţii tinerilor, ţinând seama, în special, de riscurile specifice prevăzute la art. 9.

(2) Angajatorul trebuie să pună în practică măsurile prevăzute la alin. (1), pe baza evaluării riscurilor existente pentru tineri şi legate de munca acestora.

(3) Evaluarea prevăzută la alin. (2) trebuie să fie efectuată înainte ca tinerii să înceapă munca şi la orice modificare semnificativă a condiţiilor de muncă şi trebuie să vizeze, în principal, următoarele elemente:

a) echipamentul de muncă şi organizarea locului de muncă şi a postului de lucru;

b) natura, nivelul şi durata expunerii la agenţi fizici, biologici şi chimici;

c) organizarea, categoria şi modul de utilizare a echipamentelor de muncă, în special a agenţilor prevăzuţi la lit. b), maşinilor, aparatelor şi dispozitivelor, precum şi manipularea acestora;

d) stabilirea procedeelor de muncă şi a desfăşurării muncii şi interacţiunea acestora, respectiv organizarea muncii;

e) nivelul pregătirii profesionale şi al instruirii acordate tinerilor.

(4) În cazul în care evaluarea prevăzută la alin. (2) demonstrează existenţa unui risc pentru securitatea, sănătatea fizică sau mentală ori dezvoltarea tinerilor, angajatorul are obligaţia de a asigura evaluarea şi supravegherea sănătăţii tinerilor, la intervale regulate, în mod gratuit şi adecvat, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Art. 7. – (1) Angajatorul este obligat să informeze, în scris, tinerii asupra eventualelor riscuri şi asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea lor.

(2) Angajatorul este obligat să informeze, în scris, părinţii sau reprezentanţii legali ai copiilor angajaţi în condiţiile art. 5 alin. (3) asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea lor.

Art. 8. – Angajatorul apelează la serviciile de prevenire şi protecţie, prevăzute la art. 7 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, în vederea planificării, aplicării şi controlului condiţiilor de securitate şi de sănătate aplicabile în munca tinerilor, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 9. – (1) Angajatorul are obligaţia de a proteja tinerii împotriva riscurilor specifice pentru securitatea, sănătatea şi dezvoltarea lor, riscuri care rezultă din lipsa lor de experienţă, din conştientizarea insuficientă a riscurilor existente sau potenţiale ori din faptul că tinerii sunt încă în dezvoltare.

(2) Fără a aduce atingere art. 5 alin. (1) şi în scopul prevăzut la alin. (1) este interzisă angajarea tinerilor pentru activităţi care:

a) depăşesc în mod evident capacităţile lor fizice sau psihologice;

b) implică o expunere nocivă la agenţi toxici, cancerigeni, care determină modificări genetice ereditare, având efecte nocive pentru făt pe durata gravidităţii sau având orice alt efect nociv cronic asupra fiinţei umane;

c) implică o expunere nocivă la radiaţii;

d) prezintă riscuri de accidentare, pe care se presupune că tinerii nu le pot identifica sau preveni, din cauza atenţiei insuficiente pe care o acordă securităţii în muncă, a lipsei lor de experienţă ori de pregătire;

e) pun în pericol sănătatea acestora din cauza frigului ori a căldurii extreme sau din cauza zgomotului ori a vibraţiilor.

(3) Printre activităţile şi procedeele care sunt susceptibile să antreneze riscuri specifice pentru tineri, în sensul prevederilor alin. (1), figurează, în special:

a) activităţile care implică o expunere nocivă la agenţii fizici, biologici şi chimici prevăzuţi la pct. I din anexă;

b) procedeele şi activităţile prevăzute la pct. II din anexă.

Art. 10. – (1) În cazul tinerilor durata timpului de muncă este de maximum 6 ore/zi şi 30 de ore/săptămână.

(2) În situaţia în care tânărul cumulează mai multe funcţii în baza unor contracte individuale de muncă, timpul de muncă efectuat se însumează şi nu poate depăşi, cumulat, durata prevăzută la alin. (1).

Art. 11. – Tinerii nu pot presta muncă suplimentară.

Art. 12. – (1) Tinerii nu pot presta muncă de noapte.

(2) Copiii angajaţi în condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (2) şi (3) nu pot presta muncă între orele 20,00 şi 6,00.

Art. 13. – Tinerii beneficiază de o pauză de masă de cel puţin 30 de minute consecutive, în cazul în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 4 ore şi jumătate.

Art. 14. – (1) Între două zile de muncă, tinerii beneficiază de o perioadă minimă de repaus de 12 ore consecutive.

(2) Între două zile de muncă, copiii încadraţi în muncă conform art. 5 alin. (2) şi (3) beneficiază de o perioadă minimă de repaus de 14 ore consecutive.

(3) Tinerii beneficiază de o perioadă de repaus săptămânal de două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica.

Art. 15. – (1) Tinerii beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare.

(2) În cazurile prevăzute la art. 5 alin. (2) şi (3), angajatorii se asigură că perioada liberă de orice muncă este inclusă, în măsura posibilului, în cadrul vacanţelor şcolare ale copiilor care fac obiectul şcolarizării obligatorii pe bază de program integral, impusă de legislaţia naţională.

Art. 16. – Anexa face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 17. – La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă prevederile Ordinului ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr. 753/2006 privind protecţia tinerilor în muncă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 15 noiembrie 2006.

*

Prezenta hotărâre transpune Directiva Consiliului nr. 94/33/CE din 22 iunie 1994 privind protecţia tinerilor la locul de muncă, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 216/1994.

PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Bucureşti, 13 iunie 2007.

Nr. 600.

ANEXĂ

LISTA
cuprinzând agenţii, activităţile şi procedeele care pot antrena
riscuri specifice pentru securitatea, sănătatea şi dezvoltarea
tinerilor, la care se face referire în art. 9 din hotărâre

I. Agenţi

1. Agenţi fizici:

a) radiaţiile ionizante;

b) munca în atmosferă hiperbarică, de exemplu în incintele presurizate, la scufundări subacvative.

2. Agenţi biologici: agenţii biologici din grupele 3 şi 4, în sensul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.092/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă.

3. Agenţi chimici:

a) substanţele şi preparatele care sunt clasificate în toxice (T), foarte toxice (Tx), corozive (C) sau explozive (E), conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2001, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârii Guvernului nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice periculoase;

b) substanţele şi preparatele care se clasifică în nocive, conform prevederilor actelor normative prevăzute la lit. a), şi comportă următoarele riscuri:

– pot determina efecte ireversibile foarte grave (R39);

– pot determina efecte ireversibile (R40);

– pot antrena o sensibilizare prin inhalare (R42);

– pot antrena o sensibilizare prin contact cu pielea (R43);

– pot cauza cancer (R45);

– pot cauza modificări genetice ereditare (R46);

– pot avea efecte grave pentru sănătate în caz de expunere prelungită (R48);

– pot reduce fertilitatea (R60);

– pot determina apariţia, pe durata gravidităţii, a unor efecte nocive pentru copil (R61);

c) substanţele şi preparatele, conform prevederilor actelor normative prevăzute la lit. a), care se clasifică în iritante (Xi) şi comportă unul sau mai multe din următoarele forme de risc:

– sunt inflamabile (R12);

– pot antrena o sensibilizare prin inhalare (R42);

– pot antrena o sensibilizare prin contact cu pielea (R43);

d) substanţele şi preparatele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.093/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă;

e) plumbul şi compuşii săi, în măsura în care agenţii respectivi pot să fie absorbiţi de organismul uman;

f) azbestul.

II. Procedee şi activităţi:

a) procedeele şi activităţile prevăzute în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.093/2006;

b) activităţi de fabricaţie şi de manipulare a dispozitivelor, artificiilor sau diverselor obiecte care conţin explozivi;

c) activităţi din menajeriile de animale feroce şi veninoase;

d) activităţi de sacrificare industrială a animalelor;

e) activităţi care presupun manipularea aparatelor de producere, de înmagazinare sau de folosire a gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate;

f) activităţi care presupun folosirea cuvelor, bazinelor, rezervoarelor, recipientelor sau canistrelor care conţin agenţii chimici prevăzuţi la pct. I.3;

g) activităţi care comportă risc de prăbuşire, surpare, cădere de la înălţime;

h) activităţi care comportă riscuri electrice de înaltă tensiune;

i) activităţi al căror ritm este condiţionat de maşini şi care sunt remunerate în funcţie de rezultat.