Hotarare de Guvern nr. 1875 din 22 decembrie 2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest
Hotarare de Guvern nr. 1875 din 22 decembrie 2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 64 din 24/01/2006
În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicata,
Guvernul României adopta prezenta hotarâre,
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. – (1) Prezenta hotarâre are ca obiectiv stabilirea masurilor pentru protejarea sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile care decurg sau este posibil sa decurga din expunerea la azbest în timpul desfasurarii muncii, inclusiv prevenirea acestor riscuri.
(2) Prezenta hotarâre stabileste valorile limita si alte dispozitii specifice.
Art. 2. – Prevederile prezentei hotarâri se aplica fara a prejudicia alte prevederi care asigura lucratorilor o protectie mai mare, în special cele referitoare la înlocuirea azbestului cu produse mai putin periculoase.
Art. 3. – În sensul prezentei hotarâri, termenul azbest desemneaza urmatorii silicati fibrosi:
a) actinolit de azbest CAS nr. 77536-66-4*);
b) grunerit (amosit) de azbest CAS nr. 12172-73-5*);
c) antofilit de azbest CAS nr. 77536-67-5*);
d) crizotil CAS nr. 12001-29-5*);
e) crocidolit CAS nr. 12001-28-4*);
f) tremolit de azbest CAS nr. 77536-68-6*).
___________
*) Numarul din registrul Chemical Abstract Service (CAS).
Art. 4. – Prezenta hotarâre se aplica activitatilor în care lucratorii sunt expusi sau sunt susceptibili de a fi expusi, în timpul desfasurarii activitatii, la pulberea degajata din azbest sau din materiale cu continut de azbest.
Art. 5. – Angajatorii trebuie sa ia masuri pentru ca nici un lucrator sa nu fie expus la o concentratie de azbest în suspensie în aer mai mare de 0,1 fibre/cm3, masurata în raport cu o medie ponderata în timp pe o perioada de 8 ore (TWA).
Art. 6. – Se interzic aplicarea azbestului prin procedee de pulverizare (sprayere), precum si activitatile care implica utilizarea unor materiale izolante sau fonoizolante de joasa densitate (< 1 g/cm3) cu continut de azbest.
Art. 7. – (1) Fara a aduce prejudicii aplicarii altor dispozitii privind comercializarea si folosirea azbestului, se interzic activitatile care expun lucratorii la fibre de azbest în timpul:
a) extractiei azbestului;
b) fabricarii si prelucrarii produselor din azbest;
c) fabricarii si prelucrarii produselor cu continut de azbest adaugat în mod deliberat.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) activitatile de tratare si eliminare a produselor provenite din demolarea si îndepartarea azbestului.
CAPITOLUL II
Evaluarea riscurilor
Art. 8. – Pentru orice activitate susceptibila sa prezinte risc de expunere la pulberea provenita din azbest sau din materiale cu continut de azbest, angajatorul trebuie sa dispuna efectuarea evaluarii acestui risc, astfel încât sa se determine natura expunerii, respectiv varietatea mineralogica de azbest si dimensiunile fibrelor, si gradul de expunere a lucratorilor la pulberea de azbest sau de materiale cu continut de azbest.
Art. 9. – (1) Daca expunerea lucratorului este sporadica si de mica intensitate si daca din rezultatele evaluarii riscurilor, prevazuta la art. 8, rezulta în mod clar ca limita expunerii la azbest nu va fi depasita în aerul din zona de activitate, prevederile art. 11-15 si ale art. 39-44 nu vor fi aplicate, în cazul în care procesul de munca implica:
a) activitati de întretinere de scurta durata si discontinue, în care se manipuleaza numai materiale nefriabile;
b) îndepartarea fara deteriorare a unor materiale nedegradate în care fibrele de azbest sunt legate strâns într-o matrice;
c) încapsularea sau acoperirea cu învelis protector a unor materiale cu continut de azbest care se afla în stare buna;
d) monitorizarea si controlul aerului, pecum si prelevarea de esantioane pentru a se determina daca un anumit material contine azbest.
(2) Definirea expunerilor sporadice si a expunerilor de mica intensitate, prevazute la alin. (1), se va face de catre institutele de sanatate publica ale Ministerului Sanatatii, pe baza studiilor epidemiologice.
Art. 10. – Evaluarea prevazuta la art. 8 trebuie sa faca obiectul consultarii cu lucratorii si/sau cu reprezentantii lor din întreprindere ori din unitate si trebuie revizuita atunci când exista motive pentru a se crede ca este incorecta sau intervine o modificare materiala în procesul de munca.
CAPITOLUL III
Notificarea
Art. 11. – (1) Activitatile prevazute la art. 4 trebuie sa faca obiectul unui sistem de notificare coordonat de Inspectia Muncii si de directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti.
(2) Situatiile prevazute la art. 9 fac exceptie de la prevederile alin. (1).
Art. 12. – Înainte de începerea lucrarilor, angajatorul trebuie sa transmita o notificare inspectoratului teritorial de munca.
Art. 13. – Notificarea prevazuta la art. 12 trebuie sa contina cel putin:
a) o descriere succinta a amplasamentului santierului;
b) o descriere succinta a tipului si a cantitatilor de azbest utilizate sau manipulate;
c) o descriere succinta a activitatilor si a procedeelor aplicate;
d) numarul de lucratori implicati;
e) data de începere a lucrarilor si durata activitatii;
f) o descriere succinta a masurilor luate pentru a se limita expunerea lucratorilor la azbest.
Art. 14. – Lucratorii si/sau reprezentantii acestora în întreprindere/unitate trebuie sa aiba acces la documentul de notificare referitor la întreprinderea/unitatea în care îsi desfasoara activitatea.
Art. 15. – Angajatorul trebuie sa transmita o noua notificare ori de câte ori o modificare a conditiilor de munca este susceptibila sa conduca la o crestere semnificativa a expunerii la pulberea provenita din azbest sau din materiale cu continut de azbest.
CAPITOLUL IV
Reducerea expunerii lucratorilor la pulberea provenita din azbest sau din materiale cu continut de azbest
Art. 16. – (1) Pentru toate activitatile prevazute la art. 4, expunerea lucratorilor la pulberea provenita din azbest sau din materiale cu continut de azbest, la locul de munca, trebuie redusa la minim si, în orice caz, sub valoarea limita prevazuta la art. 5, în special prin luarea urmatoarelor masuri:
a) numarul lucratorilor expusi sau care pot fi expusi la pulberea provenita din azbest sau din materiale cu continut de azbest trebuie sa fie cât mai mic posibil;
b) procesele de munca trebuie concepute astfel încât sa nu produca pulbere de azbest sau, daca acest lucru se dovedeste imposibil, sa nu se produca degajare de pulbere de azbest în aer;
c) toate constructiile si echipamentele implicate în tratarea azbestului trebuie sa poata fi curatate si întretinute cu regularitate si eficacitate;
d) azbestul sau materialele care degaja pulbere de azbest sau contin azbest trebuie depozitate si transportate în ambalaje etanse adecvate;
e) deseurile trebuie colectate si îndepartate de la locul de munca în cel mai scurt timp posibil, în ambalaje etanse adecvate, prevazute cu etichete care sa indice ca acestea contin azbest.
(2) Masura prevazuta la alin. (1) lit. e) nu se aplica activitatilor miniere.
(3) Deseurile prevazute la alin. (1) lit. e) trebuie tratate ulterior, în conformitate cu prevederile legale referitoare la deseurile periculoase.
CAPITOLUL V
Masurarea concentratiei de fibre de azbest în aer
Art. 17. – În functie de rezultatele evaluarii initiale a riscului si pentru a asigura respectarea valorii limita prevazute la art. 5, angajatorul trebuie sa asigure efectuarea cu regularitate a masuratorilor concentratiei de fibre de azbest în aer la locul de munca.
Art. 18. – Prelevarea probelor trebuie sa fie reprezentativa pentru expunerea personala a lucratorului la pulberea provenita din azbest sau din materiale cu continut de azbest.
Art. 19. – Prelevarea probelor se realizeaza dupa consultarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor lor din întreprindere.
Art. 20. – Prelevarea probelor trebuie sa se realizeze numai de catre personalul având calificarea necesara. Probele prelevate trebuie sa fie ulterior analizate, în conformitate cu art. 22, în laboratoare abilitate de Ministerul Sanatatii, dotate cu echipamente de numarare a fibrelor.
Art. 21. – Durata prelevarii probelor trebuie sa fie astfel încât sa se poata stabili expunerea reprezentativa pentru o perioada de referinta de 8 ore, respectiv un schimb de munca, prin masurari sau prin calculul mediei ponderate cu timpul.
Art. 22. – Numararea fibrelor trebuie sa se realizeze, de preferinta, cu microscop cu contrast de faza PCM, în conformitate cu metoda recomandata de Organizatia Mondiala a Sanatatii în 1997, respectiv “Determinarea concentratiei fibrelor în suspensie în aer. Metoda recomandata: microscopia optica în contrast de faza, masurare pe membrana filtranta. ISBN 92-4-154496-1”, sau cu orice alta metoda cu rezultate echivalente.
Art. 23. – În scopul masurarii concentratiei de azbest în aer, prevazuta la art. 17, se iau în considerare numai fibrele cu lungimea mai mare de 5 micrometri, latimea mai mica de 3 micrometri si raportul lungime/latime mai mare de 3:1.
CAPITOLUL VI
Reducerea sau evitarea riscurilor
Art. 24. – (1) Atunci când se depaseste valoarea limita prevazuta la art. 5, angajatorul trebuie sa ia masuri pentru identificarea cauzelor acestei depasiri si masuri adecvate pentru remedierea situatiei, în cel mai scurt timp posibil.
(2) Este interzisa continuarea lucrului în zona afectata potrivit alin. (1) pâna la luarea masurilor adecvate pentru protectia lucratorilor.
Art. 25. – Pentru a se verifica eficienta masurilor prevazute la art. 24, angajatorul va dispune imediat efectuarea unei noi determinari a concentratiei de azbest în aer.
Art. 26. – (1) Daca expunerea nu poate fi redusa prin alte mijloace si respectarea valorii limita impune utilizarea echipamentului individual de protectie respiratorie pentru fiecare lucrator, purtarea acestuia nu are caracter permanent, iar durata sa de utilizare trebuie sa se limiteze la minimul strict necesar.
(2) În timpul activitatilor care necesita purtarea unui echipament individual de protectie respiratorie, trebuie sa se prevada pauze de lucru, în functie de conditiile fizice si climatologice, în acord cu lucratorii si/sau cu reprezentantii acestora.
Art. 27. – (1) Înainte de începerea lucrarilor de demolare sau de întretinere, angajatorii trebuie sa ia toate masurile adecvate de securitate si sanatate în munca.
(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorii pot solicita informatii de la proprietarii constructiilor, pentru a identifica materialele care pot contine azbest.
(3) Daca exista cea mai mica îndoiala privind prezenta azbestului într-un material sau într-o constructie, trebuie sa se respecte prevederile prezentei hotarâri.
Art. 28. – În cazul anumitor activitati, cum ar fi lucrarile de demolare, îndepartate a azbestului, de reparare si întretinere, pentru care se estimeaza ca, în pofida utilizarii masurilor tehnice preventive de limitare a continutului de azbest în aer, valoarea limita prevazuta la art. 5 va fi depasita, angajatorul trebuie sa stabileasca urmatoarele masuri pentru asigurarea protectiei lucratorilor pe durata acestor activitati:
a) dotarea lucratorilor cu echipament individual de protectie respiratorie adecvat si cu alte echipamente individuale de protectie;
b) montarea panourilor de avertizare pentru a indica ca se estimeaza depasirea valorii limita prevazute la art. 5;
c) împiedicarea raspândirii pulberii de azbest sau de materiale cu continut de azbest în afara constructiei sau a zonei de lucru.
Art. 29. – Lucratorii au obligatia sa utilizeze echipamentele prevazute la art. 28 lit. a).
Art. 30. – Lucratorii si/sau reprezentantii lor din întreprindere ori din unitate trebuie sa fie consultati asupra masurilor prevazute la art. 28, înainte ca activitatile respective sa se desfasoare.
Art. 31. – (1) Angajatorul trebuie sa stabileasca un plan de lucru înaintea începerii lucrarilor de demolare ori de îndepartare a azbestului si/sau a materialelor cu continut de azbest din cladiri, structuri, aparate, instalatii si vapoare.
(2) Planul prevazut la alin. (1) trebuie sa prevada urmatoarele masuri pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca:
a) eliminarea azbestului si/sau a materialelor cu continut de azbest înainte de aplicarea tehnicilor de demolare, cu exceptia cazului în care aceasta eliminare ar avea un risc mai mare pentru lucratori decât daca azbestul si/sau materialele cu continut de azbest ar fi lasate acolo unde se afla;
b) asigurarea, daca este necesar, a echipamentului individual de protectie prevazut la art. 28 lit. a);
c) verificarea absentei riscurilor datorate expunerii la azbest la locul de munca, dupa terminarea lucrarilor de îndepartare a azbestului sau de demolare.
(3) Planul de lucru trebuie sa cuprinda informatii privind:
a) natura si durata probabila a lucrarilor;
b) locul unde se efectueaza lucrarile;
c) metodele aplicate atunci când lucrarile presupun manipularea azbestului sau a materialelor cu continut de azbest;
d) caracteristicile echipamentelor utilizate pentru protectia si decontaminarea celor care efectueaza lucrarile;
e) metodele aplicate pentru protectia altor persoane prezente la locul unde se efectueaza lucrarile sau în apropierea acestora.
(4) La solicitarea inspectoratului teritorial de munca si a directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, angajatorul trebuie sa transmita planul prevazut la alin. (1) înainte de începerea lucrarilor, cu exceptia cazurilor de urgenta.
Art. 32. – (1) Angajatorii au obligatia sa asigure o instruire adecvata pentru toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi la pulbere care contine azbest.
(2) Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie efectuata periodic.
(3) Toate cheltuielile necesare efectuarii instruirii prevazute la alin. (1) se suporta de catre angajator.
(4) Continutul instruirii trebuie sa fie usor de înteles pentru lucratori si trebuie sa le permita acestora sa dobândeasca pregatirea si sa-si însuseasca cunostintele necesare în materie de prevenire si de securitate, în special în ceea ce priveste:
a) proprietatile azbestului si efectele lui asupra sanatatii, inclusiv efectul sinergic al fumatului;
b) tipurile de produse si materiale care pot contine azbest;
c) operatiile care pot conduce la expunerea la azbest si importanta controalelor preventive pentru reducerea la minim a expunerii;
d) practicile profesionale sigure, controalele si echipamentele de protectie;
e) rolul adecvat, alegerea, selectarea, limitarile si utilizarea corespunzatoare a echipamentelor de respiratie;
f) procedurile de urgenta;
g) procedurile de decontaminare;
h) eliminarea deseurilor;
i) cerintele în materie de supraveghere medicala.
Art. 33. – (1) Înainte de a executa lucrari de demolare sau de îndepartare a azbestului, întreprinderile trebuie sa faca dovada capacitatii lor în acest domeniu.
(2) Dovada se face potrivit reglementarilor în vigoare.
Art. 34. – Pentru locurile de munca în care se desfasoara activitatile prevazute la art. 4 si 9, angajatorul trebuie sa ia masurile adecvate pentru ca acestea:
a) sa fie clar delimitate si marcate cu semne de avertizare;
b) sa fie accesibile numai lucratorilor care au sarcini de munca în aceste zone;
c) sa constituie zone în care fumatul este interzis.
Art. 35. – Pentru toate activitatile prevazute la art. 4 si 9, angajatorul trebuie sa ia masuri adecvate pentru a amenaja:
a) zone în care lucratorii sa manânce si sa bea, fara a exista riscul contaminarii cu pulbere de azbest;
b) instalatii sanitare adecvate, inclusiv dusuri în cazul în care se efectueaza operatii în care se degaja pulbere de azbest.
Art. 36. – (1) Pentru toate activitatile prevazute la art. 4 si 9, angajatorul trebuie sa asigure lucratorilor îmbracaminte de lucru si/sau echipament individual de protectie adecvat.
(2) Este interzisa scoaterea îmbracamintei de lucru si/sau a echipamentului individual de protectie, prevazute la alin. (1), în afara întreprinderii, pentru a fi purtate, spalate sau pentru alte operatii de întretinere.
(3) Este permisa spalarea îmbracamintei de lucru si/sau a echipamentului individual de protectie, prevazute la alin. (1), în spalatorii dotate pentru acest tip de operatii, situate în afara întreprinderii, numai daca în întreprinderea respectiva nu se poate efectua curatarea.
(4) În situatia prevazuta la alin. (3), îmbracamintea de lucru si/sau echipamentele individuale de protectie trebuie transportate în containere închise.
(5) Angajatorul trebuie sa asigure vestiare separate pentru echipamentele individuale de protectie si/sau îmbracamintea de lucru, prevazute la alin. (1), si pentru îmbracamintea personala.
(6) Echipamentele individuale de protectie prevazute la alin. (1) trebuie sa fie plasate într-un loc bine definit si trebuie verificate si curatate dupa fiecare utilizare.
(7) Angajatorul trebuie sa ia masurile adecvate pentru repararea sau înlocuirea, înainte de reutilizare, a echipamentelor prevazute la alin. (1) care sunt defecte.
Art. 37. – Costul masurilor luate în aplicarea prevederilor art. 34, 35 si 36 nu se suporta de catre lucratori.
CAPITOLUL VII
Informarea lucratorilor
Art. 38. – (1) În cazul oricarei activitati prevazute la art. 4, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare pentru ca lucratorii si/sau reprezentantii lor din întreprindere ori din unitate sa primeasca toate informatiile adecvate referitoare la:
a) riscurile potentiale pentru sanatate datorate expunerii la pulberea provenita din azbest si/sau din materiale cu continut de azbest;
b) existenta valorilor limita de expunere reglementate si necesitatea supravegherii atmosferei;
c) masurile de igiena, inclusiv necesitatea de a se abtine de la fumat;
d) masurile preventive care trebuie luate la purtarea echipamentelor individuale de protectie;
e) masurile preventive speciale destinate minimizarii expunerii la azbest.
(2) Angajatorul ia masuri, în afara celor prevazute la alin. (1) si sub rezerva art. 9, pentru ca:
a) lucratorii si/sau reprezentantii lor din întreprindere ori din unitate sa aiba acces la rezultatele determinarilor continutului de azbest în aer si sa primeasca explicatii referitoare la semnificatia acestor rezultate;
b) lucratorii implicati si reprezentantii lor în cadrul întreprinderii sau al unitatii sa fie informati, cât mai curând posibil, daca rezultatele depasesc valoarea limita stabilita la art. 5, despre aceste depasiri si cauzele lor si sa fie consultati cu privire la masurile care trebuie sa fie luate sau, în situatii de urgenta, sa fie informati cu privire la masurile adoptate.
CAPITOLUL VIII
Supravegherea sanatatii
Art. 39. – (1) Angajatorul asigura, sub rezerva art. 9, evaluarea starii de sanatate pentru fiecare lucrator înaintea expunerii la pulberi de azbest si/sau de materiale cu continut de azbest.
(2) Evaluarea prevazuta la alin. (1) trebuie sa includa un examen specific al aparatului respirator, potrivit anexei care face parte integranta din prezenta hotarâre.
(3) O noua evaluare a starii de sanatate, pentru fiecare lucrator, trebuie sa se realizeze cel putin o data la fiecare 3 ani, pe toata perioada în care are loc expunerea.
(4) Medicul de medicina a muncii trebuie sa întocmeasca un dosar medical pentru fiecare lucrator, potrivit reglementarilor în vigoare.
Art. 40. – (1) În urma supravegherii medicale prevazute la art. 39, medicul de medicina a muncii trebuie sa recomande angajatorului sau sa determine eventualele masuri individuale de protectie ori de prevenire care trebuie luate.
(2) Masurile prevazute la alin. (1) pot include, daca este cazul, retragerea lucratorului afectat de la orice expunere la pulberile provenite din azbest si/sau din materiale cu continut de azbest.
Art. 41. – (1) Medicul de medicina a muncii trebuie sa furnizeze lucratorilor vizati informatii si recomandari cu privire la evaluarea starii lor de sanatate la care pot fi supusi dupa încetarea expunerii la azbest si/sau la materiale cu continut de azbest.
(2) Medicul de medicina a muncii care raspunde de supravegherea medicala a lucratorilor poate recomanda continuarea supravegherii medicale dupa încetarea expunerii, pe durata pe care o considera necesara pentru a proteja sanatatea persoanei în cauza.
(3) Continuarea supravegherii sanatatii prevazuta la alin. (2) se face potrivit reglementarilor în vigoare.
Art. 42. – Lucratorul expus sau angajatorul poate solicita revizuirea evaluarilor starii de sanatate prevazute la art. 41 alin. (2), potrivit reglementarilor în vigoare.
Art. 43. – (1) Angajatorul tine evidenta lucratorilor desemnati sa efectueze activitatile prevazute la art. 4 într-un registru în care trebuie sa indice natura si durata activitatii acestora, precum si a expunerii la care acestia sunt supusi, sub rezerva art. 9.
(2) Medicul de medicina a muncii responsabil cu supravegherea starii de sanatate poate avea acces la registrul prevazut la alin. (1).
(3) Fiecare lucrator interesat poate avea acces la propriile lui rezultate continute în registrul prevazut la alin. (1).
(4) Lucratorii si/sau reprezentantii lor din întreprindere ori din unitate pot avea acces la informatiile colective anonime cuprinse în registrul prevazut la alin. (1).
Art. 44. – (1) Registrul prevazut la art. 43 alin. (1) si dosarele medicale individuale prevazute la art. 39 trebuie pastrate cel putin 40 de ani de la încetarea expunerii, potrivit reglementarilor în vigoare.
(2) În cazul în care întreprinderea îsi înceteaza activitatea, angajatorul trebuie sa predea directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti documentele prevazute la alin. (1), potrivit reglementarilor în vigoare.
Art. 45. – Registrul operativ al bolilor profesionale declarate ca urmare a expunerii la azbest este constituit la nivelul Centrului national de coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sanatate Publica Bucuresti.
CAPITOLUL IX
Sanctiuni
Art. 46. – (1) Încalcarea prevederilor prezentei hotarâri atrage raspunderea disciplinara, administrativa, materiala, civila sau penala, dupa caz, potrivit legislatiei nationale care transpune Directiva 89/391/CEE.
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre inspectorii de munca din cadrul Inspectiei Muncii si de catre inspectorii de sanatate publica din cadrul Ministerului Sanatatii.
CAPITOLUL X
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 47. – (1) Prezenta hotarâre intra în vigoare la data de 1 septembrie 2006, cu exceptia art. 7 care intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2007.
(2) La data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri se abroga orice alte dispozitii contrare.
Art. 48. – Prezenta hotarâre transpune prevederile Directivei 83/477/CEE privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 263/1983, împreuna cu toate modificarile sale, respectiv Directiva 91/382/CEE, publicata în JOCE nr. L 206/1991, Directiva 98/24/CE, publicata în JOCE nr. L 131/1998, si Directiva 2003/18/CE, publicata în JOCE nr. L 97/2003.
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneaza:
Ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul economiei si comertului,,
Codrut Ioan Seres
Ministrul mediului si gospodaririi apelor,
Sulfina Barbu
Ministrul sanatatii,
Gheorghe Eugen Nicolaescu
Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,
Gheorghe Dobre
p. Ministrul integrarii europene,
Adrian Ciocanea,
secretar de stat
Bucuresti, 22 decembrie 2005.
Nr. 1875.
ANEXA
RECOMANDARI PRACTICE
pentru supravegherea clinica a lucratorilor expusi la pulbere
provenind din azbest sau din materiale un continut de azbest
1. Conform stadiului actual al cunostintelor, expunerea la fibre de azbest poate sa provoace urmatoarele afectiuni:
– azbestoza;
– mezoteliom;
– cancer pulmonar;
– cancer gastrointestinal.
2. Medicul de medicina a muncii sau medicul cu competenta în medicina de întreprindere, responsabil cu supravegherea medicala a lucratorilor expusi la azbest, trebuie sa cunoasca conditiile sau circumstantele în care fiecare lucrator a fost expus.
3. Examinarea sanatatii lucratorilor expusi la azbest trebuie sa cuprinda:
– examenul medical la angajare, care sa cuprinda cel putin urmatoarele:
a) întocmirea dosarului medical individual;
b) anamneza profesionala;
c) examenul clinic general si pe aparate (în special aparatul respirator);
d) teste ale functiei respiratorii (spirometrie si curba debit-volum);
e) radiografie pulmonara standard;
– examenul medical periodic anual, care sa cuprinda cel putin urmatoarele:
a) examen clinic general pe aparate (în special aparatul respirator);
b) teste ale functiei respiratorii (spirometrie si curba debit-volum);
c) determinarea de corpi azbestozici în sputa;
– examinari suplimentare (examen citologic al sputei, radiografie pulmonara standard, tomodensitometrie, altele, conform celor mai recente cunostinte în materie de medicina a muncii) pentru grupurile de angajati cu risc crescut, la recomandarea medicului de medicina a muncii.
4. Medicul de medicina a muncii sau medicul cu competenta în medicina de întreprindere, care raspunde de supravegherea sanatatii, trebuie sa hotarasca cu privire la examinari suplimentare, cum ar fi testele citologice ale sputei, radiografia toracica sau tomodensitometria, pe baza celor mai recente cunostinte în materie de medicina a muncii.